În mod cert, fiecare dintre noi s-a confruntat, la un moment dat, cu un eșec. Poate am pierdut o relație importantă pentru noi, nu am reușit să atingem un obiectiv academic sau profesional, nu ne-am îndeplinit (nici de data aceasta) rezoluțiile stabilite la începutul anului sau poate nu am reușit să acționăm conform valorilor noastre.
Când se confruntă cu un eșec, oamenii se împart, de regulă, în două categorii. Carol Dweck face distincția între persoanele cu o mentalitate fixă (fixed mindset) și cele cu o mentalitate de creștere (growth mindset). În ceea ce privește eșecul, prima categorie de oameni tinde să se identifice cu eșecul – „Dacă eșuez, nu sunt bun de nimic” sau să renunțe la a încerca să-și atingă un obiectiv, pentru a evita eșecul. Cea de-a doua categorie de persoane tinde să privească eșecul ca pe o oportunitate. Poate ați mai auzit expresii precum „Doar cei care îndrăznesc să eșueze vor obține succesul” sau „Poți câștiga sau poți învăța”. Am putea crede că acestea sunt doar niște citate motivaționale care nu ni se aplică nouă – noi nu avem voie să eșuăm! În schimb, noi vă invităm să descoperiți o nouă perspectivă asupra eșecului.
Terapia prin Acceptare și Angajament (ACT), despre care am mai discutat în articolul despre flexibilitatea psihologică, propune următoarea perspectivă: valorile personale și experiențele dureroase (eșecul) sunt, inevitabil, strâns legate. A pune preț pe iubire și relații apropiate înseamnă a ne expune pierderii. A valoriza comunitatea înseamnă să riscăm respingerea. A trăi o viață plină de creativitate înseamnă să acceptăm că abilitățile noastre vor fi criticate. Astfel, suntem invitați să reflectăm asupra întrebării: „Aleg o viață lipsită de eșec sau o viață lipsită de valori?”
A avea disponibilitatea de a eșua înseamnă mai mult decât a avea o atitudine optimistă și perseverentă față de acesta. Perspectiva ACT ne atrage atenția asupra unui concept neașteptat: lipsa de speranță creativă sau creative hopelessness (Hayes, 1999). Pe scurt, acest concept se referă la faptul că unele situații sunt, într-adevăr, fără rezolvare. Atunci când am făcut tot ce se putea face în mod logic pentru a rezolva o problemă, însă fără succes, singurul lucru care ne mai rămâne de făcut este să acceptăm că situația respectivă nu are o soluție. Suntem îndemnați să recunoaștem momentul în care a persista în căutarea unei soluții este contraproductiv și să alegem în mod conștient să renunțăm la o anumită strategie, în favoarea concentrării atenției și energiei noastre asupra obiectivelor mai mari.
Imaginează-ți următoarea situație: te afli pe un câmp, ești legat la ochi și ai la tine o mică geantă pentru unelte. Sarcina ta este să alergi pe acest câmp. Ceea ce nu știi este faptul că acest câmp este plin de gropi adânci – așadar, legat la ochi, începi să alergi și, inevitabil, cazi într-una dintre aceste gropi. Te gândești să deschizi geanta pentru unelte și descoperi un singur obiect: o lopată. Începi să sapi, sapi tot mai rapid și cu tot mai mult efort, dar realizezi curând că nu numai că nu ai ieșit din groapă, dar ai și adâncit-o. Acesta este momentul în care realizezi că planul tău nu va funcționa – nu în această situație, nu cu aceste unelte.
În unele situații, este posibil ca mai întâi să fie nevoie să renunțăm. Atunci când mâinile noastre sunt ocupate cu lopata, nu avem cum să apucăm altceva. Trebuie să dăm drumul lopeții, chiar dacă nu știm pe ce altceva vom pune mâna. De asemenea, suferința poate reprezenta și o oportunitate – avem șansa de a învăța cum să ieșim din această groapă. Chiar și atunci când ne confruntăm cu dificultăți și obstacole, avem o responsabilitate față de ele. Prin responsabilitate nu ne referim la vină („Este vina mea că am ajuns aici”), ci la abilitatea de a răspunde – cum pot să răspund acum la această situație?
Cum poți să îți cultivi disponibilitatea de a eșua?
- Fă o listă cu 5 eșecuri pe care le-ai avut la un moment dat:
- Reflectează asupra modului în care acestea au contribuit la îndeplinirea altor obiective.
- Reflectează asupra lucrurilor care nu au mers bine. Cum poți proceda diferit data viitoare?
- Reflectează asupra lucrurilor pe care nu le-ai fi învățat dacă nu ai fi avut aceste eșecuri.
- Stabilește obiectivele pe care vrei să le atingi în perioada următoare, în raport cu valorile tale:
- Definește-ți valorile personale.
- Alege 1-2 valori de importanță crescută pentru tine. Gândește-te la acele domenii de viață în care simți o lipsă de implicare sau vitalitate, rezultând într-o suferință continuă
- Dezvoltă un plan de acțiune pentru schimbare comportamentală. Asigură-te că:
- Stabilești obiective specifice și măsurabile
- Stabilești obiective realizabile
- Eviți „dead man goals” și formulezi obiectivele pozitiv – nu „să fiu mai puțin leneș”, ci „să fac sport de 3 ori pe săptămână”
- Îți iei un angajament public – nu trebuie neapărat să-ți anunți toți cunoscuții că ai un nou obiectiv, ci să te asiguri că progresul poate fi monitorizat (pe un cartonaș, în jurnal, într-un document online sau o aplicație)
- Acțiunile au, într-adevăr, legătură cu valorile tale
- Ia-ți angajamentul de a implementa acțiunile relaționate cu valorile tale personale și conștientizează tiparele comportamentale pe care le construiești, pas cu pas
- Fă o listă cu obstacolele care ar putea apărea
- Pentru fiecare obstacol anticipat, notează-ți o strategie pe care o vei implementa (strategia nu trebuie să se refere la prevenirea apariției obstacolului)
- Depășește obstacolele utilizând abilități precum acceptarea, difuziunea și mindfulnessul
În încheiere, îți recomandăm acest TedTalk, în care Astro Teller, CEO-ul diviziei Google X, împărtășește câteva idei interesante despre de ce e bine să eșuezi cât mai rapid. A persista în încercarea de a atinge un obiectiv nerealizabil este mult mai costisitor decât să renunțăm la acel obiectiv. Astfel, el recomandă să identificăm de la început modurile în care obiectivele noastre ar putea eșua, pentru a putea decide dacă obstacolele sunt gestionabile sau dacă am avea mai multe beneficii abandonând obiectivul respectiv – a putea să îți schimbi perspectiva este mai important decât a avea succes.
Photo by Jesse Bowser on Unsplash