Timp citire: 7 – 9 minute

Interacțiunea socială zilnică cu clienții și familiile lor m-a ajutat să păstrez o parte din rutină în perioada în care pandemia a preluat controlul. Stresul și-a făcut, inevitabil, simțită prezența și în viața mea. În tot acest timp m-am gândit la micii mei clienți, dacă reușesc ei să păstreze dintre activitățile preferate și ce vor alege să facă împreună cu părinții pentru a face față schimbărilor. Pe măsură ce vremea trecea, m-am gândit tot la copii, la adolescenți și, bineînțeles, la părinții responsabili să îi ajute pe cei mici, în timp ce au nevoie să se ajute și pe ei.

Cum putem să-i ajutăm pe copii și adolescenți să-și gestioneze stresul? Este o întrebare pe care o aud frecvent de la părinții cu care lucrez. Așadar, am ales să notez câteva idei care pot să fie folositoare atât în vreme de pandemie, cât și dincolo de ea.

Stresul este reacția corpului la evenimente și situații care reprezintă o provocare pentru noi. Este o parte normală din viața noastră, care ne ajută să ne mobilizăm, atâta timp cât el rămâne la un nivel optim. Iar pentru asta avem nevoie de anumite strategii de gestionare.

Stresul este de doua tipuri:

• Eu-stres, acest tip de stres ne ajută și ne motivează să facem activități, spre exemplu pe un copil eu-stresul îl poate determina să exerseze mai mult la pian înainte de competiție, ori pe un adolescent îl poate determina să studieze mai mult pentru următorul test la școală în loc să facă alegerea de a ieși cu prietenii. Eu-stresul ne poate ține concentrați și motivați să finalizăm o sarcină dificilă.
• Distresul este o componentă diferită, iar acest tip de stres este ceea ce simțim atunci când nu ne putem opri din a ne îngrijora pentru ceva, motiv pentru care ne simțim copleșiți în mare parte din timp.

Care sunt sursele de stres la copii și adolescenți?

Pentru copii, tensiunea din familie poate fi o sursă de stres. Acest stres se resimte chiar și atunci când există o schimbare pozitivă în familie, spre exemplu o nouă rutină în care sunt implicați toți membrii familiei. Cu atât mai mult, copiilor cu siguranță nu le este ușor să înțeleagă că nu pot părăsi locuința și nu pot merge la grădiniță sau la școală să își întâlnească prietenii și colegii, deoarece există un virus care le poate face rău. Este necesar să le explicăm de ce trecem prin această perioadă, de ce izolarea ne ajută, este nevoie să le explicăm de ce nu e potrivit sa meargă în locurile aglomerate de joacă și, totodată, să le transmitem că prin igiena corectă și prin evitarea parcurilor sau altor spații de joacă, atât ei cât și cei din jurul lor vor rămâne în siguranță.

Un exemplu general este școala care constituie o altă sursă frecventă de îngrijorare pentru ei. Copiii pot fi stresați, deoarece încearcă cu foarte multe resurse să construiască prietenii și să se adapteze noului mediu de la grădiniță sau școală. Pentru adolescenți stresul apare atunci când intervine presiunea de a lua note mari sau pentru a reuși să țină pasul concurenței din clasă, cu ceilalți colegi. Bineînțeles, în perioada vacanțelor stresul legat de performanța școlară va scădea, dar este nevoie sa fim atenți când școala va începe la felul în care reacționează copilul sau adolescentul.

Pe măsură ce copiii cresc, sursele de stres se extind. Adolescenții, mai mult decât copiii, tind să fie stresați de evenimente și situații sociale. Chiar dacă în această perioada de pandemie multe dintre interacțiuni se desfășoară online (întâlnirile cu colegii, vizionarea filmelor cu prietenii, etc), acestea nu pot înlocui în totalitate experiența față în față. Este important să discutăm cu copiii și să îi ajutăm să facă față noilor provocări.

Relațiile sociale sunt extrem de importante pentru adolescenți, iar mulți dintre ei pun presiune pentru a se integra sau a rămâne într-un grup social.

Cum recunoaștem semnele stresului?

Semnele stresului pot să apară în diferite moduri.

• Comportamente de furie. Copiii nu reușesc întotdeauna să descrie modul în care se simt, iar drept consecință tensiunea pe care o resimt, uneori, va sfârși într-o dispoziție de furie. Copiii și adolescenții stresați pot fi mai furioși și mai temperamentali decât în mod normal.
• Schimbări de comportament. Spre exemplu dacă avem un copil care în general răspundea într-un mod pozitiv la interacțiunea cu părintele, iar la un moment dat comunicarea capătă note negative, stresul poate să fie un factor; ori un adolescent activ care, deodată, prefera sa nu iasă din casă. Schimbările de comportament pot fi un semn că există un nivel ridicat de stres.
• Probleme legate de somn. Un copil sau un adolescent ar putea să se plângă că este obosit în mare parte a timpului, să doarmă mai mult ca de obicei sau să nu reușească să adoarmă seara.
• Neglijarea responsabilităților. Dacă uită de teme, preferă jocul și neglijează conștient responsabilitățile mai mult decât de obicei, stresul poate să fie un factor.
• Schimbări în consumul alimentar. Mâncatul prea mult sau prea puțin, ambele pot indica reacții la stres.
• Dacă se îmbolnăvește mai mult decât de obicei. Stresul uneori apare sub forma de simptome fiziologice. Copiii care resimt stres, adesea se plâng de dureri de cap, de stomac și au nevoie de mai multe îngrijiri medicale.

Managementul stresului pentru copii și adolescenți

A ne confrunta cu stresul este un factor real pe care îl resimțim cu toții. Următoarele strategii pot fi folositoare pentru a menține stresul sub control.

1. Somnul este esențial pentru bunăstarea fizică și emoțională. Sunt recomandate până la 12  ore de somn pe noapte copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 12 ani. Adolescenții au nevoie de 8 până la 10 ore de somn. Limitați utilizarea ecranului pe timp de seară și evitați să păstrați dispozitive digitale în dormitorul copiilor.
2. Activitatea fizică este un factor de eliminare a stresului pentru persoanele de toate vârstele. Este recomandat atât pentru copii cât și pentru adolescenți, între 30 și 60 minute de activitate fizică pe zi.
3. Discuțiile cu un adult de încredere despre situațiile stresante pot ajuta copiii și adolescenții să gândească în perspectivă și să găsească noi soluții. Încercați să nu le spuneți cum să facă și să nu îi obligați să se comporte într-un anume fel. Pentru părinte, se recomandă mai degrabă ghidarea unor comportamente decât impunerea lor. Astfel copilul se va întoarce să vă povestească despre experiențele sale, pentru că se simte ascultat și înțeles.
4. Timp pentru distracție și relaxare. Atât copiii cât și adolescenții au nevoie de timp liber pentru a face ceea ce le place. Găsiți un echilibru optim între activități preferate, timpul liber și activitățile structurate, obligatorii.
5. Plimbări în aer liber. Petrecerea timpului în natură este un mod eficient de a reduce stresul și de a ne îmbunătăți starea generală.
6. Scrieți într-un jurnal. Cercetările au descoperit că scrisul ne ajută la reducerea stresului. Chiar și un exercițiu în care scriem despre lucrurile pozitive și despre ce suntem recunoscători la sfârșitul unei zile, ne ajută la diminuarea stresului zilnic.
7. Învățați tehnici de relaxare. Tehnicile de relaxare pot fi foarte utile în lupta cu stresul.

Cum pot ajuta părinții?

Părinții au un rol important în viața copiilor prin exemplul pe care îl oferă celor mici, adoptând propriile obiceiuri sănătoase și ajutând copiii și adolescenții să găsească strategii de gestionare a stresului.

1. Prin a le oferi un model sănătos, părinții pot discuta cu copiii despre modul în care ei au reușit să gestioneze funcțional situațiile stresante.
2. Lăsați copiii și adolescenții să-și rezolve problemele. Este firesc să vă doriți să interveniți imediat în problema cu care se confruntă copilul, dar dacă părintele intervine și rezolvă problemele, copiii nu au șansa să învețe și să dezvolte strategii sănătoase de a face față problemelor. Permiteți-le copiilor să-și rezolve micile situații dificile și, astfel, vor învăța că pot face față stresorilor și vor avea încredere în ei.
3. Promovați rețele media sănătoase. Copiii și adolescenții petrec mult timp online. Cyber bullying-ul este prezent în online, iar părinții pot ajuta copiii și îi pot proteja, în a le ghida cum anume să-și consume timpul de stat la calculator, adică ce activități online să aleagă, și timpul efectiv pe calculator/ telefon, limitându-l.
4. Ajutați copilul în gestionarea gândurilor negative de genul „sunt foarte slab la matematică”, „îmi urăsc corpul”, „nu voi reuși niciodată, de ce să încerc?”. Ajutați copiii să exerseze gândirea realistă și amintiți-le că atunci când au muncit au avut rezultate satisfăcătoare. Gândirea realistă este un antidot la stres.

Este important să cunoști si să conștientizezi, ca părinte, dacă copilul tău trece printr-o perioadă stresantă. Să nu uităm că o doză de eu-stres ne ajută să ne mobilizăm, dar atunci când se instalează distresul corpul simte si reacționează. Rămâi alături de copilul tău prezent și conștient!

Photo by Fabian Centeno on Unsplash